v date de laborator care evidentiaza o activitate eritropoietica Ý compensatoriu:
Ø sânge :
§ reticulocitoza (hematii policromatofile)
§ macrocitoza
§ eritroblastoza ( Ý nr de eritroblasti din maduva si/sau aparitia acestora într-un tesut în care de obicei nu se gasesc, ex:sânge )
§ leucocitoza
§ trombocitoza
Ø maduva osoasa:
§ hiperplazia seriei eritrocitare
Ø date suplimentare:
§ Ý turnover-ul Fe în plasma si în eritrocite
consecintele biochimice ale hemolizei:
v extravasculare: Cabinet stomatologic
Ø det niv bilirubinei si deriv sai în plasma, urina si materii fecale (metoda cea mai simpla de evidentiere a Ý distrugerii eritrocitare):
§ distrugere hematii de catre sist monocit-macrofag Þ bilirubina indirecta (neconj) insolubila în apa Þ transportata la ficat de catre albumina plasm Þ conjugarea bilirubinei Þ excretie prin caile biliare în intestin Þ transf în urobilinogen (de catre flora bact din ileonul terminal si colon) Þ
· 10 –20 % se reabsoarbe Þ urobilinogenemie Þ
¨ circuitul hepato-entero-hepatic
¨ o cantitate mica filtreaza glomerular Þ urobilinogenurie
· restul de 80 –90 % Þ stercobilinogen Þ excretie în materiile fecale
§ ($) o limita a capacitatii ficatului sanatos de a prelua si conjuga bilirubina indirecta Þ daca e depasita, Ý bilirubinemia indirecta
§ Ý urobilinogenului în materiile fecale (val normale: 40 – 280 mg/zi) Þ închiderea la culoare a materiilor fecale
§ Ý urobilinogenuriei
§ detectarea urobilinogenului se face cu ajutorul reactiei Ehrlich
§ determinarea stercobilinogenului = test important daca initial nu a crescut bilirubina indirecta
Ø cu ajut glicinei marcate radioactiv s-a dovedit ca prin catabolismul hemului Þ
§ bilirubina „clasica”
§ pigment „timpuriu” = bilirubina de „sunt”:
· are valoare în descoperirea eritropoiezei ineficiente, când celelalte teste sunt normale
· apare precoce în stercobilinogen
Ø niv haptoglobinei poate sa ß datorita legarii unor cantitati de Hb ce „scapa”
v intravasculara:
Ø ß haptoglobinemia datorita captarii complexelor haptoglobina-Hb de catre cel sist monocit-macrofag
Ø când cant de Hb > decât capacitatea de legare a haptoglobinei Þ Hb libera în sânge (hemoglobinemie) Þ
§ Hb elib hemul care e rapid oxidat în hematina ce va fi legata de:
· hemopexina (prot plasm) Þ cplx hem-hemopexina vor fi elim din circulatie de catre hepatocite Þ ß hemopexinemia
· albumina (dupa saturarea hemopexinei) Þ methemalbumina detectata prin testul Schumm
§ Hb disociaza în dimeri ce trec filtrul glomerular Þ
· hemoglobinuria
· o parte din dimeri Þ prelucrati de cel tubulare renale si depozitati în aceste cel sub forma de hemosiderina Þhemosiderinurie (în sedimentul urinar):
¨ în cel tubulare descuamate
¨ extracelular
aspecte morfologice ale hemolizei, la examinarea frotiului de sânge perif Þ hematii anormale:
o microsferocitele
o ovalocitele
o stomatocitele
o schizocitele (fragmente de hematii)
o hematii „în secera” (cele din hemoglobinopatia S)
o hematiile „în tinta”, alaturi de hematiile hipocrome Þ marker morfologic pt sindroamele talasemice
determinarea ß duratei de viata a hematiilor:
o prin marcarea lor cu 51Cr (crom 51) si reinjectarea lor la un pacient
o se urmareste prin recoltare de probe de sânge la anumite intervale de timp si masurarea radioactivitatii
o se poate obtine o indicatie asupra locului principal de distructie al hematiilor prin masurarea radioactivitatii pe suprafata corpului (51Cr emite raze care penetreaza prin tes) la nivelul unor organe (splina, ficat, inima)
o atunci când acumularea de 51Cr predomina în splina Þ în anemiile hemolitice, splenectomia este obisnuit urmata de o vindecare partiala sau totala a procesului hemolitic
aspecte clinice ale starilor hemolitice:
v simptome (nespecifice):
§ astenie fizica si psihica
§ dispnee
§ palpitatii
§ dureri precordiale
§ variaza în fc de vârsta si de severitatea anemiei
|
